primulvot.ro

Alegeri parlamentare

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi în colegii uninominale prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale. În fiecare colegiu uninominal este atribuit, de regulă, un singur mandat. Formaţiunile politice obţin mandate proporţional cu numărul de voturi obţinute iar candidatul independent primeşte un mandat dacă a obţinut 50% + 1 din numărul total de voturi valabil exprimate în colegiul în care a candidat. Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul în afara României. Delimitarea colegiilor uninominale este efectuată de către Guvern conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporţionalităţii reprezentării parlamentare.

Lege nr. 35 din 13 Martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului 

Alegeri prezidenţiale

Sistemul electoral folosit pentru alegerea Preşedintelui României este sistemul majoritar de tip uninominal. Astfel, este ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur, fiind declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

 Lege nr. 370/2004 completată şi modificată pentru alegerea Preşedintelui României

Alegeri europarlamentare

Membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi potrivit sistemului reprezentării proporţionale prin scrutin de listă blocată precum şi pe bază de candidaturi independente. Mandatele sunt repartizate la nivel naţional potrivit metodei d’Hondt.

României îi revin un număr de 33 de mandate în Parlamentului European.

Pragul electoral pentru partidele şi formaţiunile politice este de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional. Candidaţii independenţi sunt declaraţi aleşi dacă obţin, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional.

Lege nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European

Alegeri locale

Tipul de scrutin electoral şi modul de scrutin folosite diferă în funcţie de autoritatea administraţiei publice locale pentru care se organizează alegeri. Astfel, alegerile pentru consiliile locale şi judeţene se organizează potrivit principiului reprezentării proporţionale, prin scrutin de lista blocată precum şi pe bază de candidaturi independente. Mandatele se repartizează în 2 etape. În prima etapă se utilizează metoda coeficientului iar în a doua etapă metoda celor mai mari resturi.

Pentru alegerea primarilor se utilizează sistemul electoral majoritar relative, respectiv scrutinul uninominal. Sunt declaraţi aleşi candidaţii care au întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care niciun candidat nu a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate se organizează un al doilea tur de scrutin la care participa numai candidaţii clasaţi pe primele 2 locuri, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj.

Pragul electoral se aplică în cazul alegerilor pentru consiliile locale şi judeţene şi reprezintă 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă.

În cazul alianţelor politice sau a alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al 2-lea membru al alianţei 2%.pentru alianţele cu cel puţin 3 membrii. Pragul electoral este de 8%.

Având în vedere că România este membră UE, cetăţenii celorlalte state membre pot vota şi pot să fie aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.

Lege nr. 67/2004 (republicată) pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale