Parlamentul European recomandă statelor membre armonizarea vârstei minime a alegătorilor la 16 ani

Parlamentul European recomandă statelor membre armonizarea vârstei minime a alegătorilor la 16 ani

 

vote

 

Parlamentul European recomandă statelor membre ale Uniunii Europene să armonizeze vârsta minimă a alegătorilor la 16 ani. Legislativul european a adoptat, în data 11 noiembrie 2015, ”Rezoluția referitoare la reforma legislației electorale a Uniunii Europene”, în cadrul căreia recomandă, printre altele, armonizarea vârstei minime a alegătorilor la 16 ani, pentru a crește egalitatea electorală în rândul cetățenilor UE.

Totodată, legislativul european a transmis Consiliului Uniunii Europene o propunere de modificare a Actului din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului european prin vot universal direct, în care sunt concretizate principiile enunțate în cadrul Rezoluției.

Aceasta poate fi consultată accesând următorul link:

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=REPORT&reference=A8-2015-0286&language=RO

Prin documentul înaintat Consiliului Uniunii, Parlamentul European propune o serie de măsuri concrete care trebuie implementate la nivelul legislației electorale europene, cum ar fi:

  • instituirea unei autorități electorale europene care să fie însărcinată cu centralizarea informațiilor referitoare la alegerile pentru Parlamentul European, să supravegheze desfășurarea alegerilor și să faciliteze schimbul de informații dintre statele membre;
  • îmbunătățirea vizibilității partidelor politice europene, prin indicarea numelui și logo-ului lor pe buletinul de vot și utilizarea acestora în programele electorale la televiziune și radio, pe afișe și alte suporturi utilizate în timpul campaniei electorale europene;
  • stabilirea unui termen limită comun de 12 săptămâni înainte de data alegerilor pentru înregistrarea alegătorilor la nivel național;
  • selectarea candidaților partidelor naționale la alegerile europene prin vot democratic;
  • introducerea unui prag electoral obligatoriu care poate varia între 3% și 5% pentru alocarea locurilor în statele membre cu o circumscripție electorală unică și în circumscripțiile electorale în care se folosește sistemul de vot pe liste și care cuprind mai mult de 26 de locuri;
  • încheierea alegerilor în toate statele membre până la ora 21.00 CET în duminica alegerilor europene;
  • stabilirea unui termen limită comun de nominalizare a candidaților principali de către partidele politice europene, cu 12 săptămâni înainte de alegerile europene;
  • stabilirea unui termen limită comun de opt săptămâni pentru finalizarea listelor electorale și de șase săptămâni pentru schimbul de informații cu privire la cetățenii U.E. cu dublă cetățenie și cetățenii Uniunii care au reședința într-un alt stat membru;
  • limitarea cheltuielilor de campanie la o sumă rezonabilă, care să permită prezentarea adecvată a partidelor politice, candidaților și programelor lor electorale;
  • reglementarea dreptului tuturor cetățenilor U.E., inclusiv cei care locuiesc sau lucrează într-o țară terță, de a vota la alegerile europene;
  • luarea măsurilor pentru evitarea situațiilor în care alegătorii să poată vota de două ori, în două state membre diferite;
  • încurajarea utilizării votului prin corespondență, votului electronic și a votului pe internet, în scopul creșterii participării la vot și facilitării exercitării dreptului de vot pentru toți cetățenii, inclusiv pentru persoanele cu handicap și persoanele cu reședința sau care lucrează într-o țară terță, cu condiția adoptării unor măsuri adecvate pentru prevenirea oricărui risc de fraudă în exercitarea dreptului de vot prin aceste mijloace;
  • adoptarea de către statele membre a normelor juridice adecvate care să asigure cele mai înalte standarde de informare, echitate și obiectivitate a mass-media în timpul campaniei electorale, în special în ceea ce privește serviciile publice de radiodifuziune;
  • depunerea tuturor eforturilor de către statele membre și instituțiile U.E. în vederea încurajării principiului egalității între bărbați și femei pe tot parcursul procesului electoral, avându-se în vedere importanța respectării parității dintre bărbați și femei în listele electorale;
  • luarea măsurilor de către statele membre pentru promovarea unei reprezentări adecvate a minorităților etnice, lingvistice și altor minorități la alegerile europene.