CE TREBUIE SĂ ȘTII DESPRE ALEGERILE PREZIDENȚIALE

CE TREBUIE SĂ ȘTII DESPRE ALEGERILE PREZIDENȚIALE

admi_prezCADRUL JURIDIC GENERAL: Legea nr.370/2004, republicată, pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Cum se alege Președintele României

Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. Primul tur va avea loc în data de 2 noiembrie 2014, al doilea în 16 noiembrie.

 

Care este durata mandatului Președintelui României

Mandatul Președintelui României este de cinci aniși se exercită de la data depunerii jurământului.Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

 

Care este rolul Președintelui României

Președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Care sunt atribuțiile Președintelui României?

  1. Atribuții în raport cu Guvernul
  • Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament;
  • În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului;
  • Poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;
  • Poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii;
  • Prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

 

b. Atribuții în raport cu Parlamentul

  • Adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
  • După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură;
  • După consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional;
  • Promulgă legile adoptate de Parlament.

c. Atribuții în politica externă

  • Încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului;
  • La propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
  • Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

 

d. Atribuții în domeniul Apărării

  • Este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
  • Poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;
  • În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj;
  • Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

 

e. Alte atribuții

 

  • Conferă decorații și titluri de onoare;
  • Acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;
  • Numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege;
  • Acordă grațierea individuală.