primulvot.ro

Istoria votului după anul 1989

După căderea regimului comunist, în România au avut loc şase alegeri generale, parlamentare şi locale şi şase alegeri pentru funcţia de preşedinte al României, după cum urmează:

• · Alegerile din 20 mai 1990, rezultatele au fost câştigate de Frontul Salvării Naţionale (FSN), cu un procent de 67,02% la Senat şi 66,31% la Adunarea Deputaţilor şi a candidatului său, Ion Iliescu, care a obţinut 85,07% din voturi. Participarea electoratului la vot cu această ocazie a fost de 86%.
• · În septembrie 1992 au avut loc din nou alegeri generale şi prezidenţiale, organizate în contextul adoptării noii Constituţii în anul 1991.

Alegerile parlamentare au fost câştigate de Frontul Democrat al Salvării Naţionale (FDSN), formaţiune provenită din scindarea FSN, care a obţinut un procent de 28,29% la Senat şi 27,72% la Camera Deputaţilor.

· În calitate de preşedinte al României a fost ales Ion Iliescu, din partea FDSN, cu un procent de 47,34% în primul tur de scrutin şi 61,43% în cel de-al doilea. Prezenţa la vot a fost mai redusă decât cea de la alegerile din 1990, ridicându-se la 76% la primul tur de scrutin şi 73% la cel de-al doilea.

• · Alegerile din noiembrie 1996 au fost câştigate de Convenţia Democratică din România (CDR), o coaliţie de mai multe partide, care a obţinut un procent de 30,70% la Senat şi 30,17% la Camera Deputaţilor. Alegerile prezidenţiale au fost câştigate de candidatul acestei coaliţii, Emil Constantinescu cu un procent de 28,22% în primul tur de scrutin şi 54,41% în cel de-al doilea. Rata de participare la vot s-a ridicat la un nivel de 76%.
• · La alegerile din noiembrie 2000, rezultatele confirmă victoria Polului Democrat Social din România, format din Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR, fost FDSN) în coaliţie cu câteva partide mici: Partidul Social Democrat din România (PSDR) şi Partidul Umanist Român (PUR), care obţine un procent de 37,09% la Senat şi 36,61% la Camera Deputaţilor. Reprezentantul acestei formaţiuni, Ion Iliescu, câştigă din nou alegerile pentru funcţia de Preşedinte cu un procent de 36,35% în primul tur de scrutin şi 66,83 în cel de-al doilea. Participarea la vot se reduce la 65% în primul tur de scrutin şi 57% în cel de-al doilea.
• · Alegerile din noiembrie 2004, desfăşurate după adoptarea noii legislaţii electorale din 2004, au consemnat următoarele rezultate: Uniunea Naţională PSD+PUR a obţinut un procent de 37,17% la Senat, iar la Camera Deputaţilor 36,80%; Alianţa Dreptate şi Adevăr (PNL-PD) a obţinut un procent de 31,81% la Senat şi 31,49% la Camera Deputaţilor, în vreme ce candidatul acesteia, Traian Băsescu, a câştigat alegerile prezidenţiale obţinând un procent de 33,92% la primul tur de scrutin şi 51,23% la cel de-al doilea. În urma negocierilor postelectorale Guvernul a fost format din reprezentanţii Alianţa Dreptate şi Adevăr (PNL-PD), ai Partidului Umanist Român (PUR) şi ai Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR). Rata participării la vot a scăzut simţitor la 58,51% la primul tur de scrutin şi 55,21% la cel de-al doilea.

Creşterea pragului electoral de accedere în Parlament în anul 2000 de la 3 % la 5% a dus la o reducere semnificativă a numărului de partide reprezentate în Parlament.

• · La alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din noiembrie 2008, organizate
• după adoptarea votului uninominal, s-au înregistrat următoarele rezultate: Partidul Democrat Liberal 115 mandate, Alianţa Politică Partidul Social Democrat + Partidul Conservator 114 mandate, Partidul Naţional Liberal 65 de mandate, Uniunea Democrată Maghiară din România 22 de mandate. Rata de participare la vot a fost de 39,20%
• · La alegerile pentru preşedintele României din anul 2009, Traian Băsescu a câştigat un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale obţinând 32,44% în primul tur şi 50,33% în cel de-al doilea tur. Prezenţa la vot a fost de 54,37% în primul tur şi de 58,02% în cel de-al doilea tur.