primulvot.ro

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

         Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

         Parlamentul României este bicameral, fiind alcătuit din Senat, cu 137 de membri, şi Camera Deputaţilor, cu 314 de membri. Un număr de 18 locuri suplimentare în Camera Deputaţilor sunt rezervate reprezentanţilor minorităţilor naţionale. Parlamentul are rol legislativ, discutând şi votând legile ordinare şi organice, atât în comisiile de specialitate cât şi în plen. Membrii parlamentului sunt aleşi prin vot uninominal mixt, universal, direct şi secret. Sistemul electoral este unul proporţional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depăşit pragul electoral de 5 % din totalul sufragiilor exprimate, în baza unui algoritm). Alegerile se ţin o dată la 4 ani, ultimele având loc la 30 noiembrie 2008.

Atribuţiile Parlamentului

Parlamentul:

1. adoptă acte legislative care reglementează organizarea şi funcţionarea sferei ştiinţei şi inovării;
2. aprobă direcţiile strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării;
3. aprobă cuantumul mijloacelor care se alocă pentru sfera ştiinţei şi inovării;
4. ratifică tratatele internaţionale privind cooperarea în sfera ştiinţei şi inovării.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European este organul reprezentativ al celor 450 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene. Începând cu 13 iunie 2004, acesta are 732 membri.  S-a decis că numărul maxim de parlamentari europeni trebuie fixat la 732, cu un prag minim de 5 şi respectiv maxim de 99 de deputaţi pentru fiecare stat membru.

Atribuţiile Parlamentului European

Parlamentul are trei puteri importante:
• Puterea legislativă reprezintă adoptarea legilor europene (foi de parcurs, ordonanţe, decizii). Prin aceasta cooperare legislativa se asigură adoptarea într-o formă democrată a textelor legilor. Partidul European nu deţine nici un drept al iniţiativei, deci nu poate să voteze pentru un proiect propriu de lege.
• Puterea bugetară, deci poate să exercite o influenţa asupra cheltuielilor comunităţii.
• Puterea de supraveghere democratică, se exercită asupra Comisiei Europene. Partidul European îşi spune părerea despre numirea membrilor comisiei şi poate să depună o moţiune împotriva acesteia. În plus, exercită control politic asupra tuturor instituţiilor.
În timp, Parlamentul a câştigat de la fondarea sa în 1957 competenţe importante, dar nu competenţe atât de puternice ca şi parlamentele naţionale. De aceea criticii vorbesc despre un deficit de democraţie, deşi Convenţia Europeană plănuieşte în proiectul de constituţie europeană o serie de drepturi importante.

Atribuţiile Parlamentului European sunt:
a) asigurarea controlului politic general;
b) participarea la elaborarea dreptului comunitar prin cooperare (legislativă);
c) decizia, propriu-zisă, în materie bugetară (în sensul că adoptă bugetul Comunitării);
d) participă la relaţiile externe.

Funcţiile exercitate de către Parlament sunt numai simbolice, comparativ cu cele exercitate de un parlament veritabil, naţional, aşa cum există ele într-o democraţie parlamentară. Parlamentul nu are dreptul de a desemna Guvern. El are puteri de supervizare numai asupra Comisiei, nu şi asupra Consiliului. Parlamentului i s-a recunoscut un rol important în luarea deciziilor care privesc accesul noilor state ca state membre.

PRIMARUL

Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică, asigurând respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local. De asemenea, dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autoritarilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi ale hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.

Mandatul Primarului

Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

Atribuţiile Primarului

Ca şi atribuţii principale ale primarului, se pot enumera:

• funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară;
• atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului;
• prezintă consiliului local atât rapoarte anuale privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, cât şi alte rapoarte şi informări;
• elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a localităţii şi le supune aprobării consiliului local;
• funcţia de ordonator principal de credite;
• întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local; 
• iniţiază negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unitării administrativ-teritoriale;
• verifica înregistrarea fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial;
• coordonează realizarea serviciilor publice de interes local;
• ia măsuri pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
• ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuării serviciilor publice de interes local şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;
• ia decizii privind personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi privind conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
• asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local si acţionează pentru respectarea prevederilor acestora;
• emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative;
• asigură respectarea angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

CONSILIILE LOCALE

Consiliile locale sunt compuse dintr-un număr de consilieri pe care legea îi determină în funcţie de numărul populaţiei unităţii administrativ – teritoriale. Ei aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Consiliul local ca autoritate deliberativă, este un organ colectiv de conducere care îşi exercită atribuţiile în principal prin adoptarea unor acte normative, denumite hotărâri.

Atribuţiile consiliului local conform art. 36 din Legea nr. 215/2001/A privind administraţia publică locală, modificată sunt :

1.) Consiliul local are iniţiativa şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.

2.) Consiliul local exercita următoarele categorii de atribuţii:

    a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;

    b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;

    c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;

    d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;

    e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

 3.)  În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:

  a) aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local;

  b) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;

  c) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.

4.) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:

    a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

  b)aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;

    c) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;

    d) aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;

    e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale; 

    f) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

5.)  În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:

  a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publica a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;

  b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii; 

  c) avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor;

  d) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.

6.)  În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:

    a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:

    1. educaţia;

    2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;

    3. sănătatea;

    4. cultura;

    5. tineretul;

    6. sportul;

    7. ordinea publică;

    8. situaţiile de urgenţă;

    9. protecţia şi refacerea mediului;

    10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectura, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;

    11. dezvoltarea urbană;

    12. evidenţa persoanelor;

    13. podurile şi drumurile publice;

    14. serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apa, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz;

    15. serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;

    16. activităţile de administraţie social-comunitară;

    17. locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;

   18. punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;

    19. alte servicii publice stabilite prin lege;

    b) hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi didactic; 

    c) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;

    d) poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local; 

    e) aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;

    f) poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local. 

7.) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:

    a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; 

    b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte tari;

    c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune. 

8.) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.

9.) Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

CONSILIILE JUDEŢENE

Autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vedere realizării serviciilor publice de interes judeţean

Atribuţii consilii judeţene

1) Consiliul judeţean, ca autoritate deliberativă a administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean, îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) alege din rândul consilierilor un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi;

b) aprobă, la propunerea preşedintelui, regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, numărul de personal în limitele normelor legale, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, a instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi a regiilor autonome de interes judeţean;

c) adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială a judeţului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

d) coordonează activitatea consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor in vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean;

e) aprobă bugetul propriu al judeţului, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii; hotărăşte repartizarea pe comune, oraşe şi municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, in condiţiile legii;

f) administrează domeniul public şi domeniul privat al judeţului;

g) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului sau, după caz, a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii; hotărăşte cu privire la vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor proprietate privata a judeţului, în condiţiile legii;

h) hotărăşte înfiinţarea de instituţii publice şi de servicii publice de interes judeţean, în condiţiile legii; numeşte si eliberează din funcţie, în condiţiile legii, conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice pe care le-a înfiinţat şi le aplică, dacă este cazul, sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii;

i) hotărăşte asupra reorganizării regiilor autonome de interes judeţean; exercită în numele unităţii administrativ-teritoriale toate drepturile acţionarului la societăţile comerciale pe care le-a înfiinţat; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi comerciale;

j) stabileşte, pe baza consultării autorităţilor administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a judeţului şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti implicate;

k) aprobă construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes judeţean; acordă sprijin şi asistenţa tehnică de specialitate autorităţilor administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor comunale şi orăşeneşti; în acest sens consiliul judeţean poate înfiinţa servicii publice specializate;

l) aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în limitele şi în condiţiile legii;

m) asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare în vederea bunei funcţionării a instituţiilor de cultură, a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, ocrotire socială şi asistenţă socială, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum şi a altor activităţi, în condiţiile legii;

n) asigură sprijin financiar pentru acţiuni culturale sau desfăşurate de cultele religioase, precum şi pentru activităţi educativ-ştiinţifice şi sportive;
o) înfiinţează instituţii sociale şi culturale, precum şi pentru protecţia drepturilor copilului şi asigură buna lor funcţionare, prin alocarea fondurilor necesare;

p) analizează propunerile făcute de autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti, în vederea elaborării de prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială sau pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurător;

q) atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean;

r) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale a autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune;

s) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;

t) hotărăşte, în condiţiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiective de interes comun, scop în care poate înfiinţa împreună cu acestea instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice;

u) coordonează activităţile Corpului gardienilor publici, în condiţiile legii.

(2) Consiliul judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege.

Alegător – orice cetăţean al României cu drept de vot  şi care a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.

Competitori electorali – partidele politice, alianţele politice, alianţele elctorale şi organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale, care înaintează propuneri de candidatură, precum şi candidaţii independenţi.

Candidat – persoană care participă la alegeri în urma propunerilor înaintate  de competitori electorali sau în nume propriu pentru a obţine un mandat de deputat sau de senator, în condiţiile în care candidatura sa este acceptată de către Biroul Electoral Central şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.

Domiciliu – adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa principală şi care este înscrisă în actul de identitate.

Reşedinţă – adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu şi care este menţionată în actul de identitate. 

Afiş electoral – apel, declaraţie, fotografie şi alt material sub formă tipărită, utilizat în campania electorală de competitorii electorali.

Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului roman cu privire la: revizuirea Constituţiei; demiterea Preşedintelui României şi  problemele de interes naţional.

Referendumul local se poate organiza pentru problemele de interes deosebit din unităţile administrativ teritoriale şi subdiviziunile administrativ teritoriale ale municipiilor. Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în unele dintre acestea. În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.

Biroul electoral reprezintă un organism care se constituie pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor la nivel naţional, la nivel de circumscripţie electorală şi la nivel de secţie de votare.

Biroul  Electoral Central (BEC)

În perioada organizării alegerilor la nivel naţional se formează Biroul Electoral Central.

Biroul Electoral Central este format din judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale care participă la alegeri. Numărul judecătorilor şi al reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale diferă în funcţie de tipul de alegeri. La alegerile prezidenţiale, parlamentare şi europarlamentare sunt desemnaţi prin tragere la sorţi câte 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie iar la alegerile locale sunt desemnaţi prin tragere la sorţi, potrivit legii, 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Referitor la numărul reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri, acesta diferă în funcţie de tipul de scrutin şi anume: cel mult 12 reprezentanţi la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, cel mult 10 reprezentanţi la alegerile prezidenţiale şi respectiv europarlamentare şi 11 reprezentanţi la alegerile locale.

Alianţa electorală reprezintă o asociere la nivel naţional între partide politice şi/sau alianţe politice şi/sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în scopul participării la alegeri. Acestea se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol.

Prin minoritate naţională se înţelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale.

Alianţa politică reprezintă o asociere între partidele politice pe baza unui protocol de asociere înregistrat la Tribunalul Bucureşti.

Circumscripţie electorală înseamnă unitatea administrativ – teritorială (judeţ sau municipiul Bucureşti) ori circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, în care se organizează alegeri şi la nivelul căreia se atribuie mandate, în funcţie de rezultatele alegerilor.

Colegiul uninominal este o subunitate a unei circumscripţii electorale, în care este atribuit un singur mandat.

Prin campanie electorală se înţelege perioada în care competitorii electorali desfăşoară activităţi de propagandă cu scopul de a-i determina pe alegători să îşi exprime voturile în favoarea lor.

Lista electorală este lista ce cuprinde toţi alegătorii care îşi exercită dreptul de vot în cadrul unei secţii de votare.

Lista de susţinători este lista care cuprinde unele date personale şi semnăturile alegătorilor care susţin o anumită propunere de candidatură pentru înscrierea acesteia în alegeri.

Fraudă electorală reprezintă orice acţiune  ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor – verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.

Act de identitate - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.

Alegerile parţiale reprezintă alegerile organizate în cazul anulării alegerilor într-o circumscripţie electorală, precum şi în cazul în care un mandat de deputat sau de senator a devenit vacant.

Alegeri generale reprezintă orice tip de alegeri care au loc într-o singură zi, pe întreg teritoriul ţării.

Secţiile de votare speciale au fost constituite în oraşe, municipii şi comune, de regulă în gări, autogări şi aerogări precum şi în campusurile universitare. Au fost prima dată constituite la alegerile pentru Preşedintele României din 2010.

Alegător resortisant  înseamnă orice cetăţean al României, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară ori în străinătate care are dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul European.

Persoană eligibilă comunitar  reprezintă  orice  cetăţean unui stat membru al UE care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European , având domiciliul sau reşedinţa în România.

Ziua de referinţă la alegerile europarlamentare

Ziua de referinţă este duminica. Aducerea la cunoştinţă publică a zilei de referinţă se face cu cel puţin 90 de zile înainte, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind stabilirea zilei de referinţă.

Ziua de referinţă este stabilită în cadrul perioadei hotărâte în acest scop de Consiliul Uniunii Europene.